Treceți la conținutul principal

Rolul padurilor. Defrişarea acestora – o problemă pentru stabilitatea ecosistemului

Defrişarea Pădurilor – o problemă pentru stabilitatea ecosistemului

Cuvantul pădure provine din cuvantul latinesc “ palus-udis”ceea ce înseamnă teren acoperit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi pentru oameni. Padurea era sursa de energie a stramosilor, era materia prima pentru arme si locuinte, era locul unde isi gaseau vanatul si era cetatea de nepatruns in care se ascundeau ei înşişi, cand se simţeau ameninţaţi. Acest lucru este dovedit şi de columna lui Traian, de la Roma, unde se vede cum luptau dacii in codri sau in apropierea lor.
          
Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime.

Datorită omului, în prezent,cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe speciide animale îşi au habitatul în pădure , ci şi deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.
Ca urmarea a defrişărilor masive criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos:
 • s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
•  sunt tot mai frecvente secetele;
• s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materialeeconomiei naţionale;
 • a degenerat starea masivelor forestiere;
• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.

Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii:geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sanatatii oamenilor si un rol social.
Influienta geomorfologic (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre)- pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor.
Influienta climatica ( rolul pădurilor asupra climei) în acest sens, s-a constatat că pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; -împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
Influienta pădurilor asupra solului - această influenţă se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip.
Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) - acest rol se realizează prin: absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate,împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.

Functia hidrologica a padurii:
 • Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
 • Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
• Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii
• Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.

Influenta padurilor asupra culturilor agricole - rolul mentionat apare în contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor, fânetelor si culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe directia vântului, reduc simtitor viteza acestuia. În consecinta, câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti; în anii secetosi, sporul de recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia si, în timpul iernii, contribuie la raspândirea mai uniforma a zapezii pe teren, care nu mai e dusa de vânt ci retinuta pe câmp

Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor – aceasta influenta se manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:
• padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor;
• conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati
 • în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon, provocata de rasina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta.
• frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;
• padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc. Dupa Zitti et al. padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastra. Si, deoarece farmacopeea naturala este în continua expansiune, se poate usor întelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier.
         
Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defriseaza în mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respect regulile silvice: sunt tăiati doar copacii batrani, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească. Din păcate defrisările ilegale sunt cele care afectează pădurea.
Conform secretar de stat in Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian Apostol, în România în anul 2011 s-au taiat ilegal aproximativ 165.000 mc. România era recunoscută din cele mai vechi timpuri pentru pădurile sale, dar acest lucru tinte să devină un mit. In anul 2011, supravaţa pădurile reprezinta doar 29% din teritoriul ţării. Media europeană fiind de 41%.
Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au determinat cresterea vitezei apelor care au provocat inundaţiile din anul 2010. Academicianului Victor Giurgiu sustine ca inundatiile din Romania sunt strans legate de taierile necontrolate de padure. Potrivit analizei "Defrisarile – Factor de risc la inundatii", rea¬lizata de Dinu Gabriela, de la Universitatea Valahia din Targoviste, rezulta ca in padurea batrana de fag scurgerile de suprafata sunt de 32 de ori mai reduse decat pe un teren fara vegetatie, in timp ce pe o faneata, reducerea scurgerii este de 19 ori mai mica, iar pe o pasune, numai de sapte ori. Cercetarile efectuate in Japonia pe o perioada de aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafete variind intre 2,48 ha si 645,4 ha, care au fost despadurite, au aratat ca indepartarea padurii a marit scurgerea directa cu 28% pana la 58%, iar debitul de varf a crescut cu 69% pana la 114%.
        
Datorită defrişărilor din România:
• s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
• sunt tot mai frecvente secetele sau inundaţiile;
 • s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale;
       
O soluţie pentru eliminarea acestor efecte ar fi reîmpădurirea. Romania va beneficia din partea Uniunii Europene, pana in 2013, de 229 de milioane de euro pentru finantarea de proiecte pentru "Prima impadurire a terenurilor agricole" (Masura 221). Prin acest program se doreşte ca pădurile în România să depăşească procentul de 30%.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Stabilirea necesarului de personal + organigramă

Stabilirea necesarului de personal - Hotel Bell ***   1. Scurta descriere a Hotelului Bell  Hotelul Bell *** este situat pe marginea lacului din Poiana Brasov. In prezent hotelul dispune de treizeci de camere din care: • 7 camere single (60mp) • 20 camere duble (100mp) (12 camere cu pat matrimonial) • 3 apartamente (120 mp)  Toate camerele sunt dotate cu băi proprii, tv, internet wi-fi, aer condiţionat şi minibar. Hotelul mai dispune şi de o sală de conferinţe cu o capacitate de 70 de locuri. Restaurantul hotelului dispune de o capacitate de 100 de locuri şi oferă posibilităţi de amenajare pentru servirea mesei, pentru spectacole şi alte evenimente festive.  2. Stabilirea necesarului de personal  Hotelul Bell este condus de un manager general care are în subordinea sa 4 departamente:  • Departamentul economic – se ocupă de partea economico-finaciara a hotelului şi a restaurantului.  • Departamentul cazare- se ocupă cu administrarea hotelului (recepţie, c

Perioada interbelica(literatura romana) - studiu de caz clasa a XI -a .

Perioada interbelica (literatura romana) - studiu de caz clasa a XI -a . Studiu de caz - Perioada interbelica Perioada interbelica a avut un rol important pentru literatura deoarece a contribuit la dezvoltarea, si in acelasi timp la modernizarea ei. In aceasta perioada au aparut numeroase reviste si tendinte in evolutia literaturii : Perioada dintre cele doua razboaie mondiale cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaza pe plan european prin infrangerea Germaniei, prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea in ritmul european de modernizare. In literatura tendintelor umaniste democratice care domina in epoca li se opun forme de ideologie rasista: Fasciste, reactionare. De aceea viata literara cunoaste conflicte si polemici violente. In acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion

Metode didactice utlizate în procesul de evaluare. Studiu de caz – Utilizarea metodei portofoliului

Metode didactice utlizate în procesul de evaluare. Studiu de caz – Utilizarea metodei portofoliului Rezumat Evaluarea alături de predare şi învăţare reprezintă o componenta esenţială a procesului de învăţământ deoarece furnizează informaţii despre calitatea şi funcţionalitatea acestuia. Conceptul de evaluare a evoluat de-a lungul timpului. La început se punea semnul egal între evaluare şi măsurare, apoi pedagogia prin obiective considera că evaluarea presupune stabilirea congruenţelor dintre rezultatele scolare ale elevilor şi obiectivele operationale prestabilite. În prezent, evaluarea presupune formularea de judecăţi de valoare despre procesul şi produsul învăţării de către elev. Metodele de evaluare indică calea prin care profesorul evaluează performanţele elevilor, identifică punctele tari şi slabe ale procesului didactic. Din punct de vedere istoric, metodele pot fi clasificate în metode tradiţionale (evaluarea orală, evaluarea scrisă şi evaluarea practică) şi m